duminică, 30 aprilie 2017

Istoria alpinismului. Și nu numai - în vederea-mi...

Unele din cele mai frumoase momente, de discuții întru istorie a mersului pe munte, le am cu Liviu Enache.
(hibă a dînsului: nu scrie / nu plictisește pe alții, cu cele știute).

Azi am tratat despre recent dispărutul Kargel.
Departe de-a fi interesați de bîrfă, ne întrebam cum a scăpat tatăl acestuia de represaliile cărora le-au căzut victime mulți sași/germani, imediat după al doilea război mondial.

Walter nu are probleme în acești ani, iar ulterior (fără să depună colaboraționism cu regimul) e beneficiar de călătorii și publicații în spațiul (vest-)german.
Căutînd explicații, am acceptat că viața poate decurge și altfel decît după șabloane deseori răutăcioase. Bătrînul Kargel (tatăl lui Walter), ne-am zis, va fi fost un mai puțin atașat comunității germane (devenită nazistă), respectiv om dedicat meseriei plus disciplinat socialmente. Comuniștii nu aveau de ce să-și refuze a priori așa specialist.
Legat de Walter, care publică în delicatul deceniu șase, pare să nu fi pus umărul mai mult decît era obligatoriu, la edificiul propagandistic al epocii.

Am discutat apoi - eu și Liviu - despre ghidurile aceluiași, care ne-au fost îndrumări de căpătîi, la pătrunderea în zonele abrupte.
Inevitabil, am tratat și despre scăpările acestora (aceea despre Spumoasa Caraimanului provocînd schimbul de mesaje care a născut amiciția mea cu Liviu - să fie vreo zece ani de atunci).
E posibil ca WK, de zodie Geamăn să fi posedat inevitabile influențe de vecin Taur - ce nu dă înapoi...

Mă credeți sau ba, n-am făcut din asta un cap de țară.
Discuția a durat un ceas. Ea debutase, de fapt, cu trimiterea la un filmuleț contemporan, din Dolomiți. „Uite, pe unde merg ăștia în imagine a fost și nea Nae Baticu...”
Liviu e 'doctor' în acea zonă... Sînt delicioase paralelele lui între 'bucegiștii' noștri și confrații din Dolomiți, făcute nu neapărat pentru a-i minimaliza pe-ai noștri,cît să priceapă subsemnatul cum e cu vreun doctor Kugi și alții, viețuitori în preajma WWI...

PS
Sper a nu fi deranjați nici Liviu, nici domniile voastre, pentru astă reproducere in extenso a fleacurilor cu care-și bat capul unii...:
Alpi Giulie – Jof Fuart – Rif. Corsi – Ago di Villaco
https://www.youtube.com/watch?v=hFwm4yqt-DM.
Catararea free solo e pe traseul Spigolo Sud (cel urcat de Baticu), premiera in 18 august 1917 a feldkurat-ului H. Klug in echipa cu H. Stagl. Traseul urca pe creasta sudica a antecimei (cima / varful propriuzis e mai in spate, mai masiv). Acul face parte din “structura” Campanile di Villaco (Clopotnita Villach-ului). Villach este o localitate de granita in Austria, la 10 km de Tarvisio – ul Italian..Zona refugiului Corsi a fost loc de pasunat ce apartinea de satul Villach – in perioada imperiului – iar refugiul se numea Findenegg Hutte. Cabana a fost folosita ca punct de comanda austro-ungar si dupa razboi a fost reconstruita (1925) si botezata Corsi, in memoria capitanului M.O. Guido Corsi care a comandat actiunea de cucerire a zonei Jof Fuart. Findenegg este si elun catarator austr-ungar, contemporan cu Julius Kugy, iar un valcel din Jof de Montasio ii poarta numele – Cannalone Findenegg.”

PS2
Noi,acum vreo șase ani...:
https://www.youtube.com/watch?v=ntmIvV9bwrU 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu